Intoleranța alimentară, cunoscută și sub denumirea de hipersensibilitate alimentară imediată sau hipersensibilitate alimentară nealergică, se referă la dificultăți în digestia anumitor alimente.
Este important de menționat că intoleranța alimentară este diferită de alergia alimentară.
- Alergiile alimentare declanșează răspunsul sistemului imunitar, în timp ce intoleranța alimentară, nu.
Unele persoane suferă probleme digestive după consumul anumitor alimente, chiar dacă sistemul lor imunitar nu a reacționat (nu există răspuns histaminic).
Alimentele asociate cel mai frecvent cu intoleranța alimentară includ:
- produse lactate,
- boabe care conțin gluten,
- alimente care provoacă acumularea de gaze intestinale, precum fasolea și varza.
Citește și: Alimente bogate în fibre alimentare ce sprijină digestia
Cum deosebim intoleranța alimentară?
Iată câteva puncte cheie care pot anunță o intoleranța alimentară:
- Simptomele intoleranței alimentare tind să dureze mai mult decât simptomele alergiilor;
- Simptomele sunt variate și pot include, migrenă, tuse și dureri de stomac;
- Unele intoleranțe alimentare sunt cauzate de lipsa unei anumite enzime.
Ce simptome produce intoleranța alimentară?
Poate fi dificil să stabilești dacă ceea ce simți e o intoleranță alimentară sau o alergie, deoarece semnele și simptomele se suprapun adesea.
Potrivit specialiștilor în alergii, atunci când este o alergie, chiar și cantitățile mici duc la simptome, așa cum se poate întâmpla cu alunele, de exemplu.
În intoleranța alimentară, cantitățile minuscule nu au, de obicei, nici un efect.
Simptomele intoleranței alimentare, în general, durează mai mult, în comparație cu alergiile alimentare.
Debutul apare în mod obișnuit la câteva ore după ingerarea alimentului sau compusului ofensator și poate persista câteva ore sau zile. În unele cazuri, simptomele pot dura 48 de ore.
Unele persoane sunt intolerante la mai multe grupuri de alimente, ceea ce îngreunează medicii să stabilească dacă ar putea fi o boală cronică sau o intoleranță alimentară.
Identificarea alimentului care ar putea fi ”vinovat” poate dura mult timp.
Cele mai frecvente simptome întâlnite în intoleranța alimentară sunt:
- balonare,
- migrenă,
- dureri de cap
- tuse,
- secreție nazală,
- dureri de stomac,
- durere iritabilă,
- urticarie.
Care sunt cauzele care provoacă intoleranța alimentară?
Pot exista multe cauze ale intoleranței alimentare și vom arunca o privire asupra fiecăruia dintre acestea pe rând.
1) Absența unei enzime
Enzimele sunt necesare pentru a digera alimentele complet. Aproape toate alimentele necesită o enzimă pentru o digestie corectă.
- Dacă unele dintre aceste enzime lipsesc sau sunt insuficiente, digestia corectă poate fi subminată.
Deficiențele enzimelor sunt o cauză comună a intoleranței alimentare.
Oameni care sunt intoleranți la lactoză, de exemplu, nu au suficientă lactază, o enzimă care descompune zahărul din lapte (lactoză) în molecule mai mici, pe care organismul le poate descompune în continuare și se pot absorbi prin intestin.
Dacă lactoza rămâne în tractul digestiv, poate provoca spasme, dureri de stomac, balonare, diaree și gaze.
Persoanele cu alergie la proteinele din lapte au simptome similare cu cele de la intoleranță la lactoză.
Din acest motiv, persoanele intolerante la lactoză sunt diagnosticate greșit ca alergice.
Intoleranța la fructoză este frecvent întâlnită la copiii cu dureri abdominale recurente sau funcționale.
2) Cauzele chimice ale intoleranței alimentare
Unele substanțe chimice din alimente și băuturi pot cauza intoleranță, inclusiv aminele din unele brânzeturi și cofeina din cafea, ceai și bomboane de ciocolată.
Unii oameni sunt mai susceptibili la aceste substanțe chimice, decât alții.
Apasa aici pentru GASTRO COLON
3) Intoxicații alimentare – toxine
Unele alimente au substanțe chimice care pot avea efecte toxice asupra oamenilor, provocând diaree, greață și vărsături.
Fasolea neagră are aflatoxine care pot cauza probleme digestive extrem de neplăcute. Din această cauză, boabele sunt fierte în mai multe ape. Boabele complet fierte nu au toxină.
Prin urmare, oamenii ar putea să se întrebe de ce reacționează diferit după mese la care consumă fasole.
4) Apariția naturală a histaminei în unele alimente
Unele alimente, cum ar fi peștele care nu a fost păstrat corect, pot avea o acumulare de histamină pe măsură ce „putrezesc”.
Unele persoane sunt deosebit de sensibile la această histamină naturală și dezvoltă erupții cutanate, crampe abdominale, diaree, vărsături și greață.
Adesea, simptomele sunt similare cu anafilaxia (o reacție alergică puternică).
5) Salicilații sunt prezenți în multe alimente și pot provoca intoleranță alimentară
Intoleranța la salicilat, cunoscută și sub denumirea de sensibilitate la salicilat, apare atunci când cineva reacționează la cantități normale de salicilat ingerat.
Salicilatele sunt un grup de substanțe chimice derivate din acidul salicilic.
Se găsesc în mod natural în anumite alimente și, de asemenea, produse sintetic pentru utilizare, precum aspirina, pastele de dinți și conservanții alimentari.
Atât formele naturale, cât și cele sintetice pot provoca reacții adverse la unele persoane.
În forma lor naturală, plantele produc salicilați ca mecanism de apărare împotriva bacteriilor dăunătoare, ciupercilor, insectelor și bolilor.
Această formă se găsește într-o gamă largă de alimente, inclusiv fructe, legume, cafea, ceaiuri, nuci, condimente și miere.
Între timp, forma sintetică este frecvent utilizată ca conservant alimentar și se găsește în medicamente precum aspirina.
Față de alimente, medicamente precum aspirina conțin cantități mari de salicilați, motiv pentru care intoleranța la salicilat este legată cel mai frecvent de medicamente.
Produsele chimice se găsesc în multe alimente și majoritatea oamenilor pot consuma alimente care conțin salicilat fără efecte adverse.
Cu toate acestea, unele persoane suferă simptome după ce au consumat cantități mari.
Persoanele intolerante la salicilat ar trebui să evite alimentele care conțin niveluri ridicate.
Salicilatele sunt prezente în majoritatea alimentelor provenite din plante, incluzând majoritatea fructelor și legumelor, condimentelor, ierburilor, ceaiului și aditivilor aromatici.
Arome de mentă, sos de roșii, fructe de pădure și citrice au un nivel deosebit de ridicat.
Alimentele procesate cu aditivi aromatici sunt de obicei bogate și în salicilați.
Tipuri de intoleranță alimentară
Intoleranța alimentară poate fi de diferite tipuri și se poate manifesta la:
- lactoză,
- grâu,
- gluten,
- cofeină,
- histamina, prezentă în ciuperci, murături și alimente fermentate (cum sunt brânzeturile),
- aditivi, cum ar fi îndulcitori artificiali, coloranți sau alte arome alimentare.
Unele persoane experimentează o reacție după consumarea pâinii, dar acest lucru nu indică neapărat o intoleranță la gluten.
Oricine suspectează că ar putea avea o intoleranță la gluten ar trebui să se adreseze unui medic înainte de a renunța la gluten, deoarece cerealele pot fi o sursă importantă de nutrienți variați.
Citește și: Suplimente slabit pentru un corp perfect – mit sau adevăr
Aditivii alimentari și intoleranța
Intoleranța la aditivii alimentari este o problemă în continuă creștere în ultimii treizeci de ani, deoarece tot mai multe alimente conțin aditivi.
Chiar și așa, intoleranța la aditivii alimentari este estimată să afecteze nu mai mult de 1% dintre oameni.
Aditivii sunt folosiți pentru a îmbunătăți aromele, pentru a face alimentele să pară mai atrăgătoare și pentru a le crește termenul de valabilitate.
Exemplele de aditivi alimentari includ:
- Antioxidanți,
- Coloranți artificiali,
- Arome artificiale,
- Emulgatori,
- Amelioratori de aromă,
- Conservanți,
- Îndulcitori.
Dintre mii de aditivi folosiți în industria alimentară, se consideră că un număr relativ mic poate cauza probleme.
Următorii aditivi alimentari sunt cunoscuți pentru a provoca reacții adverse la oameni:
- Nitrați – pot provoca mâncărime și erupții cutanate.
- MSG (glutamat monosodic) – utilizat ca potențator de arome.
- Sulfite – utilizate ca conservator de alimente sau potențator.
- Unii colorați – în special carmin (roșu) și annatto (galben).
Carnea prelucrată este în general bogată în nitrați și nitriți. Cunoscut pentru a provoca dureri de cap. Este folosit frecvent în vinuri.
În Statele Unite și în Uniunea Europeană, pe sticlele de vin îmbuteliate după 1987 și, respectiv, 2005, trebuie să figureze pe etichete dacă conțin sulfiți cu peste 10 părți pe milion.
Un studiu german a descoperit că aproximativ 7% dintre oameni au o intoleranță la vin.
Cum putem diagnostica intoleranța alimentară?
Nu este ușor de stabilit dacă cineva are o intoleranță alimentară sau o alergie. Deoarece semnele și simptomele se suprapun adesea.
Anumite tipare ale simptomelor pot ajuta un medic să distingă între cele două.
În marea majoritate a cazurilor, simptomele de intoleranță alimentară durează mult mai mult decât alergiile alimentare.
Persoanele care se știu cu sensibilități, sunt sfătuite să țină un jurnal și să scrie ce alimente consumă, care au fost simptomele și când au apărut.
Datele din jurnal pot ajuta un dietetician sau un medic să identifice ce alimente provoacă reacții adverse și ce pași trebuie să urmeze.
În afară de intoleranța la lactoză și boala celiacă, nu există un test precis, fiabil și validat pentru identificarea intoleranței alimentare.
Cel mai bun instrument de diagnostic este o dietă prin excludere, cunoscută și sub denumirea de dietă de eliminare sau de diagnosticare.
Citește și: Dieta Rina detaliata plan alimentar 90 zile
Intoleranța la alimentele consumate în mod regulat poate avea ca rezultat reacții adverse între ele
Când se întâmplă acest lucru, este dificil să se identifice care sunt alimentele de vină.
Există un risc mai mare ca o boală ușoară sau o boală cronică să fie diagnosticată, în mod eronat.
Dietele de excludere sunt extrem de utile pentru izolarea alimentelor vinovate.
Într-o dietă tipică de excludere, mâncarea suspectată este eliminată din dietă pentru o perioadă determinată, de obicei între 2 săptămâni și 2 luni.
Dacă în această perioadă reacțiile adverse se rezolvă, devine mai probabil ca vinovatul să fie găsit.
Acest lucru poate fi confirmat suplimentar dacă este apoi reintrodus și simptomele revin.
Cum poți să afli dacă suferi de intoleranța alimentară
Medicul poate recomanda un test al pielii și / sau un test de sânge pentru a exclude o alergie la alimente:
- Test de înțepătură cutanată – determină reacția pacientului la un anumit aliment.
- Testul de sânge – acesta măsoară nivelurile de anticorpi împotriva IgE (imunoglobulină E).
O cantitate mică din alimente suspectate, este plasată pe spatele sau antebrațul pacientului.
Pielea este înțepată cu un ac, permițând la o parte din substanță să pătrundă sub piele.
Oamenii alergici vor reacționa cu o umflătură crescută.
Cu toate acestea, testele de înțepătură cutanată nu sunt 100% fiabile. Nici aceste teste nu sunt 100% fiabile.
Prezența anticorpilor IgE poate fi o parte a răspunsului normal al omului și indică toleranță, mai degrabă decât o reacție adversă, potrivit unui studiu.
Cel mai bun tratament actual pentru intoleranța alimentară este fie să evitați anumite alimente, fie să le mâncați mai rar și în cantități mai mici.
Suplimentele alimentare care susțin digestia pot fi un real sprijin în evitarea intoleranței alimentare.
Apasa aici pentru GASTRO COLON
Unii oameni constată că dacă rămân în afara alimentului specific o perioadă, nu au nici o reacție atunci când îl mănâncă din nou.
- Aceast fapt este cunoscut sub numele de toleranță.
Menținerea toleranței este adesea o problemă în a ști cât timp să te abții și cât de mult să mănânci, atunci când un aliment este reintrodus. Deoarece fiecare persoană reacționează diferit, singura modalitate de a determina acest lucru este prin încercare și eroare.
